Growing Pains

Vedeti cat de curva e viata asta?
Imi zicea cineva (parca cu ura in suflet) ca vrea sa vada cum evolueaza povestea asta.
Povestea asta e viata mea.Da,ne-am despartit!E greu si cu ,dar cel mai greu e fara.
E o durere crunta sa fii luat peste picior,dar si sa fii lasat singur.
In atatia ani,sufletul asta aurolac,a simtit numai nevoia de a fi beat.Cred ca intr-un film vazusem chestia asta,si mi-a adus aminte de cum ajunsasem odata;orice durere era anesteziata intr-o sticla de licoare.Atunci prinzi curaj,atunci nu te mai simti singur.
Sunt momente in care imi doresc si simt ca pot sa despic muntii,dar cele mai dese sunt momentele in care simt ca nu pot sa ma fac inteleasa.Tot ce vreau eu e o relatie in care sa ma simt iubita din cap pana in picioare,sa fiu importanta.
Blogul asta nu cred ca reprezinta maturizarea mea,mai degraba e un jurnal de moment,adica aici scriu ce simt in prima secunda in care sufar,in prima secunda de intuneric..cele senine nu sunt pe strada mea.
Ce as vrea sa invatati de la mine e ca nimic si nimeni nu merita atentie totala.Doamne fereste sa va treaca vreo secunda prin cap ca nu e asa!Am acordat tot ce era mai important unei persoane care a vazut asta ca fiind un lucru rau...
Pula mea,daca atunci cand un om ti se dedica trup si suflet tu crezi ca e de cacat...atunci..nu stiu..inseamna ca genul asta de oameni trebuiesc tratati ca niste nimicuri,pt ca poate asa se vor simti bine...PUUUULA MEA FRATE!
Doamne ce ar merge o betie crunta acum :->
Traiti dracu viata fara sentimente si resentimente,doar asa o sa va simtit bine,impliniti!
Nu mai vreau sa simt ce am simtit pana acum si ce simt si in momentul asta...simt ca putrezesc inauntru si e prea devreme.
Vreau sa gasesc fericirea,dar vreau sa o gasesc repede,pana nu va fi prea tarziu!